Există evenimente care se consumă într-o după-amiază și există întâlniri care rămân mult timp în memoria unei comunități. Din această a doua categorie a făcut parte manifestarea „De vorbă cu scriitorii și cărțile lor”, organizată de Biblioteca Municipală Hunedoara în 24 iulie 2026, în cadrul Zilelor Hunedoarei.
Devenită o tradiție a verii culturale hunedorene, întâlnirea și-a reconfirmat rolul de punte între scriitori și cititori, între generații și sensibilități diferite, demonstrând încă o dată că, într-o lume grăbită, cartea continuă să fie unul dintre puținele locuri în care oamenii se întâlnesc cu adevărat.
În deschiderea evenimentului, directoarea instituţiei, Lucia Tănase, a reamintit cuvintele cronicarului Miron Costin, pentru care cititul reprezenta cea mai frumoasă și mai folositoare îndeletnicire a omului. Nu a fost doar o evocare simbolică, ci o declarație de principiu. Biblioteca a reafirmat, astfel, că lectura rămâne una dintre cele mai sigure căi spre cunoaștere, iar scriitorii sunt cei care lasă generațiilor viitoare moștenirea cea mai prețioasă: cuvântul. Totodată, gazdele au vorbit despre legătura specială creată în timp între instituție și autorii care i-au trecut pragul. Pentru mulți dintre aceștia, biblioteca a devenit o a doua casă, iar întâlnirile anuale au depășit de mult caracterul protocolar, transformându-se în adevărate reuniuni ale unei familii culturale.
Un moment aparte l-a constituit participarea elevilor Tudor Tirănecu și Ovidiu Bondoc, de la Colegiul Național „Iancu de Hunedoara”, viitori participanți la Lecturiada 2026. În acord cu tema ediției – „Nevoia de omenesc și de omenie” –, cei prezenți au fost provocați să reflecteze asupra personajului literar care întruchipează, înainte de orice, valoarea omeniei, deschizând astfel un dialog despre una dintre virtuțile fundamentale ale literaturii și ale existenței.
A urmat întâlnirea cu autorii invitați, fiecare dintre ei reprezentând o voce distinctă a spațiului cultural hunedorean.
Despre Dumitru Tâlvescu s-a vorbit ca despre un creator care și-a construit opera sub influența spirituală a lui Constantin Brâncuși. Poezia și proza sa se remarcă prin autenticitate, sensibilitate și echilibru, iar fidelitatea față de valorile clasice îl individualizează într-un peisaj literar dominat adesea de experimente și formule efemere.
Un loc aparte în comunitatea bibliotecii îl ocupă Sorin Micuțiu, unul dintre colaboratorii cei mai apropiați ai instituției. Textele sale sunt exerciții de introspecție și reflecție asupra timpului, credinței și condiției umane, invitând cititorul să redescopere sinceritatea, răbdarea și rostul fiecărui cuvânt.
Personalitate discretă și elegantă, Gabriela Mureșan a fost evocată ca un intelectual autentic, preocupat de frumusețea detaliului, de armonia relațiilor dintre oameni și de acea sensibilitate care transformă natura, muzica și poezia în forme de cunoaștere.
În aceeași galerie a valorilor literare se înscrie și Camelia Ardelean, secretar de redacţie al revistei „Piedestal”, apărută sub egida ASOCA, poetă apreciată pentru expresivitatea limbajului și pentru finețea observației critice. Sonetele sale, construite cu rigoare și rafinament, confirmă maturitatea unei voci poetice aflate într-o continuă ascensiune.
Despre Claudiu Eduard Cristoi s-a vorbit prin prisma calităților sale umane, considerate inseparabile de actul creației: bunătate, optimism, principii solide și o permanentă deschidere către frumusețea vieții.
La rândul său, Ana Almășana Ciontea și-a regăsit locul în această întâlnire printr-o poezie născută din trăiri autentice. Pentru autoare, scrisul nu reprezintă un exercițiu de imagine, ci o formă de asumare și de căutare a luminii interioare, chiar și atunci când drumul creatorului este presărat cu încercări și renunțări.
Un crez literar la fel de limpede definește activitatea Gladiolei Chețe, convinsă că talentul trebuie însoțit de perseverență, disciplină și muncă, pentru ca o poveste să ajungă la forma ei desăvârșită. În aceeași ordine de idei, autoarea consideră că timpul petrecut între cărți și în călătorii este cel mai bine investit timp din viața unui scriitor.
Universul poetic al lui Ruben Bucoiu captivează prin intensitatea imaginilor, implicând cititorul în desfășurarea poemului şi transformând lectura într-o experiență vie, participativă.
Originară din Bucium, situat pe Valea Grădiștei, Nuța Crăciun a mărturisit că poezia i-a fost însoțitor credincios încă din copilărie, devenind reperul care i-a modelat atât evoluția personală, cât și destinul literar.
Dincolo de granițele țării, Dorina Brândușa Landén continuă să promoveze literatura română printr-o poezie care poartă amprenta spațiului nordic în care trăiește. Volumele sale au circulat în numeroase țări europene, iar influențele culturale ale Nordului conferă creației sale o identitate distinctă.
Deosebit de apreciată a fost și evocarea lui Daniel Marian, autor cunoscut atât prin volumele de poezie și critică literară, cât și prin analizele dedicate realităților sociale și politice. Opera sa reflectă atenția permanentă față de lumea contemporană și disponibilitatea de a transforma frământările prezentului în literatură.
În creația lui Dumitru Tuhuț, simplitatea devine profunzime. Poezia sa evită explicațiile facile și lasă cititorului libertatea unei descoperiri personale, fiecare text deschizând noi posibilități de interpretare.
Romanțele lui Gelu Dobrescu au fost prezentate drept expresii ale sensibilității autentice, capabile să emoționeze prin îmbinarea armonioasă dintre vers și melodie.
O personalitate polivalentă este Dorin Olariu, cunoscut atât ca poet și recitator, cât și ca meșter popular și fotograf. Indiferent de domeniul în care creaază, reușește să transforme emoția în artă și să ofere comunității lucrări apreciate pentru autenticitatea lor.
Personalitatea literară a lui Dumitru Dumitrescu, redactorul-şef al revistei „Piedestal”, a fost evocată prin originalitatea expresiei poetice și prin forța unui mesaj umanist ce traversează întreaga sa operă, chemând cititorul spre bunătate, împăcare și redescoperirea luminii interioare.
Alături de scriitori s-au aflat și Carmen Greblă, educatoare implicată în viața culturală a comunității, precum și profesorul de limba și literatura română Gilu Zăvoianu, prezență constantă la manifestările dedicate cărții și lecturii.
La final, Biblioteca Municipală Hunedoara a adresat un mesaj de recunoștință tuturor autorilor care, de-a lungul anilor, au răspuns invitațiilor sale și au contribuit la consolidarea unei adevărate comunități culturale. Mulțumirile s-au îndreptat și către publicul prezent, dar și către cititorii care continuă să creadă în puterea literaturii.
Într-o epocă în care zgomotul pare să învingă adesea dialogul, iar viteza lasă tot mai puțin loc reflecției, întâlnirea de la Biblioteca Municipală Hunedoara a demonstrat că există încă spații în care cuvântul este ascultat cu răbdare, cartea este respectată, iar scriitorul își păstrează rostul firesc: acela de a da sens lumii prin ceea ce scrie. Tocmai de aceea, „De vorbă cu scriitorii și cărțile lor” nu este doar un eveniment din calendarul Zilelor Hunedoarei, ci o sărbătoare a spiritului, în care literatura își întâlnește, an de an, cei mai fideli prieteni.
Foto: Biblioteca Municipală Hunedoara, Dorin Olariu, Nuţa Crăciun
