Festivalul Internațional de Epigramă „Dacul Vesel” 2026

La Orăștie, istoria nu este doar o lecție despre trecut, ci un punct de întâlnire între memorie, cultură, ironie și, mai ales, zâmbet. Cea de-a treia ediție a Festivalului Internațional de Epigramă „Dacul Vesel” a readus în prim-plan spiritul dacilor și a reunit o comunitate artistică pentru care umorul înseamnă inteligență, creativitate și memorie culturală.

18-19 septembrie 2026: „Dacul Vesel” a transformat Orăștia într-un spațiu în care memoria istorică s-a întâlnit cu arta și umorul. Festivalul și-a construit identitatea în jurul unuia dintre cele mai puternice repere ale locului – lumea dacică și destinul Sarmizegetusei, capitala Daciei – reinterpretând această moștenire istorică prin limbajul subtil și provocator al umorului.

Dacă istoria a păstrat în paginile sale confruntările dintre daci și legiunile romane, sacrificiul lui Decebal și destinul unei civilizații care a lăsat urme adânci în istoria spațiului european, „Dacul Vesel” propune o perspectivă mai puțin solemnă asupra trecutului: aceea de a-l recupera prin umor și de a-l transforma într-o sursă de inspirație pentru prezent.

În această cheie, festivalul își leagă identitatea de memoria înaintașilor și de patrimoniul istoric al Orăștiei, cu ambiția de a transforma moștenirea dacică într-un reper cultural durabil al orașului. Este, în fond, filosofia care stă la baza întregii manifestări: flacăra dacică poate rămâne vie și atunci când istoria este privită cu zâmbetul pe buze.

Dar ediția din acest an nu s-a oprit la competiția de epigramă. „Dacul Vesel” și-a extins programul spre o întâlnire dintre generații, reunind umorul, educația artistică și talentul tinerilor din Orăștie și din împrejurimi.

În dimineața primei zile a festivalului – vineri, 18 septembrie – elevii școlilor din Orăștie au fost invitați la un atelier de grafică ce a transformat sala de lucru într-un veritabil teren de joacă artistică. Creioanele și radierele au devenit instrumentele unui „duel” în care imaginația a ținut loc de armă. Atelierul a fost coordonat de caricaturiștii Marian Avramescu și Liviu Stănilă, artiști distinși la numeroase festivaluri de profil din țară și din străinătate, alături de profesoara Laura Lungescu, pasionată de arta fotografică. Lucrările realizate de elevi au fost prezentate în cadrul festivalului, iar autorii celor mai apreciate creații au fost premiați, sâmbătă, 19 septembrie, în fața publicului, în foaierul Sălii Astra.

Prezența tinerilor s-a regăsit și în programul artistic. Elevii Liceului de Arte „Sigismund Toduță” din Deva au adus sâmbătă, pe scena festivalului, muzica instrumentală, într-o succesiune de momente care a completat firesc universul literar și umoristic al manifestării. Astfel, „Dacul Vesel” a devenit, pentru două zile, nu doar o întâlnire a creatorilor de umor, ci și un spațiu în care tânăra generație a avut propriul loc sub lumina reflectoarelor.

Organizarea „Dacului Vesel” s-a bucurat de sprijinul administrației locale. Inițiativa de a aduce în program și tinerele talente i-a aparținut primarului Ovidiu Laurențiu Bălan, iar susținerea Primăriei și a Consiliului Local Orăștie a contribuit decisiv la desfășurarea celei de-a treia ediții. Din partea administrației locale, viceprimarul Cristian-Ovidiu Hendrea a adresat câteva cuvinte de deschidere participanților și publicului prezent.

Desfășurarea festivalului a fost susținută și prin contribuția unor parteneri și sponsori care au făcut posibilă organizarea acestei ediții: Linde Gaz România SRL Timișoara, Bioclinica S.A. Timișoara, Criomec S.A. Galați, Hotel Dacor, Banca Transilvania, Lions Club Palia Orăștie și Brutăria Mercurean.

În semn de apreciere pentru implicarea lor, au fost recompensați și câțiva dintre colaboratorii apropiați ai manifestării: Luminița Munteanu, directoarea Bibliotecii „Sebastian Bornemisa” din Orăștie, Adrian Lucaci, directorul Casei de Cultură „Alexandru Grozuță”, și Narcis Terchet, amfitrionul serii.

În centrul organizării s-a aflat epigramistul Valentin David, din Orăștie, autor al mai multor volume de umor și o prezență activă în lumea literaturii satirice. Implicarea sa în festival nu s-a limitat însă la rolul de organizator, ci s-a regăsit și în programul artistic al ediției, prin lansarea a două dintre volumele sale: „Râs cu lacrimi” (sonete) și „Fantumuri în tandem”, scris împreună cu Gabriela Botici. Astfel, după-amiaza și seara zilei de vineri au fost dedicate și întâlnirii cu literatura lui Valentin David, programul continuând cu o cină tradițională și un foc de tabără la Muzeul Satului Transilvănean situat la intrarea în Orăștie.

Dimensiunea internațională a manifestării s-a reflectat și în numărul și proveniența participanților. Cea de-a treia ediție a reunit 40 de concurenți din România, Republica Moldova și Canada, care s-au înscris la cele trei secțiuni ale competiției: epigramă, parodie și carte de umor.

La secțiunea de epigramă, concurenții au avut de abordat tema „Părinții noștri – Decebal și Traian”, alături de o temă liberă și de un madrigal dedicat Orăștiei. Trecutul dacic a devenit astfel materie primă pentru jocul de cuvinte, ironie și observație satirică.

Parodia a pornit de la poezia „Pieirea dacilor” de George Coșbuc, concurenții fiind invitați să-i ofere propriile reinterpretări, într-o cheie umoristică și în registru personal.

Festivalul a avut și propriul imn. Daniel Bratu, din Iași, i-a compus muzica pe versurile poeziei „Dacii liberi” de Adrian Păunescu, oferind publicului un moment în care literatura, muzica și simbolistica dacică s-au întâlnit într-o singură voce. Spectatorii au fost invitați să se alăture interpretării, iar după imn, Daniel Bratu a continuat programul cu alte piese din repertoriul său.

În Sala Astra s-au aflat sâmbătă autori, redactori de reviste și reprezentanți ai unor cenacluri literare dedicate umorului din mai multe orașe ale țării. Printre invitați s-au numărat Ștefan-Cornel Rodean, președintele Cenaclului „Nicolaus Olahus” din Sibiu și redactor-șef al revistei „Acus”; Mihai Lungescu, președintele Cenaclului „Hohote” din Târgu Jiu și redactor-șef al publicației cu același nume; Daniel Bratu, președintele Asociației Umoriștilor „Al. O. Teodoreanu – Păstorel” din Iași și redactor al revistei „Scârț”; Lucian Perța, organizatorul festivalului „Zâmbete în prier” de la Vișeu de Sus; Dorel Lazăr, organizatorul festivalului „Alb-Umor” de la Alba Iulia; Petre Ioan Gârda, din Cluj, președintele Cenaclului „Satiricon” și organizator al festivalului „Eterna Epigramă”, alături de alți creatori și promotori ai genului umoristic.

Prin diversitatea invitaților și a proiectelor pe care aceștia le reprezintă, „Dacul vesel” a depășit cadrul unei simple competiții, devenind un punct de întâlnire pentru lumea contemporană a epigramei și a literaturii umoristice.

Pe scena „Dacului vesel” au urcat, pentru recitaluri de epigramă, Ștefan Cioceanu, Radu Păcurar, Mirela Grigore, Angela Petre, Sanda Nicucie, Lucian Perța, Mihai Lungescu și Valentin Ursu. Lor li s-a alăturat Camelia Ardelean, care a prezentat publicului o parodie în afara concursului.

Programul a continuat într-o alternanță firească între literatura satirică și muzică. Doi elevi ai Liceului de Arte „Sigismund Toduță” din Deva au oferit momente instrumentale: Yanis Sârb, elev în clasa a VII-a, a interpretat la clarinet „Preludiu și Rigaudon” de Vasile Jianu, sub îndrumarea profesorului Marius Savu, iar Amalia Pârlea, elevă în clasa a XII-a, a prezentat la flaut „Studiu”, de Vasile Jianu, pregătită de profesoara Dorina Stăncioi. La finalul momentului artistic, cei doi elevi au fost invitați pe scenă alături de profesorii lor, pentru a primi diplomele de participare.

Mai târziu, scena a revenit elevilor aceluiași liceu. Samuel Marinică, elev în clasa a XI-a, a interpretat la trompetă partea a II-a, „Andante”, din Concertul pentru trompetă de Joseph Haydn, sub îndrumarea profesorului Tiberiu Kajtar. La saxofon, Darius Cora, elev în aceeași clasă, a susținut „Sicilienne et Gigue” de G. F. Haendel, pregătit de profesorul Jozsef Racz.

Seria momentelor muzicale a fost completată de Ofelia Corina Corpodean, cantautoare din Sebeș, care a adus pe scenă propriile acorduri și sensibilitatea unui repertoriu construit la întâlnirea dintre poezie și muzică.

Competiția de epigramă și-a desemnat laureații, într-o confruntare în care umorul, ingeniozitatea și jocul de cuvinte au făcut diferența. Premiul I i-a revenit lui Nicolae Bunduri din Brașov, Premiul al II-lea lui Janet Nică din jud. Dolj, iar Premiul al III-lea a fost acordat ex aequo lui Grig Dobreanu din Târgu Jiu și Ion Moraru din Galați.

La capitolul mențiuni, prima distincție, acordată tot ex aequo, i-a revenit lui Laurențiu Ghiță din București și Petre Ioan Gârda din Cluj. Gheorghe Bâlici din Chișinău a primit Mențiunea a II-a, în timp ce Vasile Bordianu din Botoșani a obținut Mențiunea a III-a. Premiul pentru cel mai bun madrigal i-a fost acordat Florinei Dinescu din Ploiești.

La secțiunea parodie, Premiul I a fost adjudecat de Petre Ioan Gârda din Cluj, urmat în clasamentul laureaților de Silvia Ursache-Brega din Chișinău, câștigătoarea Premiului al II-lea. Premiul al III-lea i-a revenit Elenei Bolobițe din Botoșani.

Cele trei mențiuni au fost obținute de Daria Dumescu din Iași – Mențiunea I, Grigore Chitul din Bistrița – Mențiunea a II-a și Gheorghe Bâlici din Chișinău – Mențiunea a III-a. Pentru cea mai originală parodie, juriul l-a recompensat pe Dorel Lazăr din Alba Iulia.

Ultima dintre cele trei secțiuni, dedicată cărții de umor, a completat tabloul palmaresului ediției. Cum membrul juriului Vasile Vajoga nu a putut fi prezent la festivitate, diplomele acestei secțiuni au fost înmânate de organizator. Premiul I i-a revenit lui Daniel Bratu din Iași, în timp ce Premiul al II-lea, acordat ex aequo, a fost obținut de Ștefan-Cornel Rodean din Sibiu și George Eftimie din Buzău. Premiul al III-lea i-a revenit lui Dan Norea.

La categoria mențiuni, au fost distinși Ion Moraru – Mențiunea I, Janet Nică – Mențiunea a II-a și Vasile Manole – Mențiunea a III-a.

Programul a rezervat și un moment aparte, susținut de Eliana Bolobițe, fiica laureatei clasate pe locul al III-lea la secțiunea de parodie, Elena Bolobițe. Eliana a urcat pe scenă și a susținut un monolog primit cu căldură de public.

Laura Lungescu, Marian Avramescu și Liviu Stănilă au primit fiecare câte un premiu special, intitulat sugestiv „Condeiul lui Zamolxis”, în semn de apreciere pentru dăruirea, implicarea și contribuția lor la desfășurarea atelierului de grafică dedicat copiilor.

Dintre momentele artistice ale serii nu putea lipsi sceneta umoristică scrisă de Mircea Crișan și susținută de Violeta și Ștefan Ciocianu din Cluj-Napoca, care a adus un plus de savoare și bună dispoziție programului. Momentul a căpătat o semnificație aparte și prin faptul că, cu doar câteva zile înainte, cei doi soți fuseseră sărbătoriți pentru împlinirea a 50 de ani de căsătorie. Astfel, scena festivalului le-a oferit prilejul de a transforma aniversarea personală într-un nou moment de bucurie împărtășit cu publicul.

Finalul serii i-a aparținut lui Daniel Bratu și chitarei sale. Pentru contribuția sa, acesta a primit o diplomă și premiul special „Urmașul lui Orfeu”, iar publicul a fost invitat să asculte din nou „Dacii liberi”, imnul care a însoțit ediția din acest an.

Astfel, cea de-a treia ediție a „Dacului Vesel” s-a încheiat în acordurile propriei sale coloane sonore, într-o întâlnire în care poezia, muzica, umorul și memoria s-au completat firesc. La Orăștie, dacii au coborât pentru o seară din manualele de istorie și au urcat pe scenă prin epigramă, caricatură, parodie și cântec. Iar dacă trecutul poate căpăta uneori o solemnitate apăsătoare, „Dacul Vesel” propune o perspectivă diferită: să-ți respecți istoria fără să uiți să zâmbești.

Cortina s-a lăsat peste cea de-a treia ediție, dar ecoul serii a rămas în aplauze, în versuri și în cântecul care i-a apropiat pe cei din sală. Povestea „Dacului Vesel” merge mai departe, animată de dorința de a pune memoria, creativitatea și buna dispoziție în slujba oamenilor. Pentru că unele tradiții merită nu doar păstrate, ci și duse mai departe – cu spirit, cu imaginație și, de ce nu, cu puțin mai mult umor.