Ziua Limbii Române, celebrată prin poezie și literatură
La Biblioteca Județeană „Ovid Densușianu” Hunedoara-Deva
Ziua Limbii Române a fost marcată la Biblioteca Județeană „Ovid Densușianu” Hunedoara-Deva printr-o întâlnire dedicată scrisului, poeziei și creatorilor hunedoreni. Evenimentul a reunit scriitori, poeți, oameni de cultură și cititori, într-un demers care a pus în prim-plan forța limbii române de a păstra identitatea și memoria unei comunități.
Sala de Lectură a Bibliotecii Județene „Ovid Densușianu” Hunedoara-Deva a devenit, pe 31 august 2026, cu prilejul Zilei Limbii Române, un spațiu al dialogului cultural și al întâlnirii dintre autori și public. Manifestarea, organizată cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, continuă seria evenimentelor prin care instituția aduce literatura și creatorii locali în atenția comunității.
Programul a început într-o notă solemnă, prin interpretarea Imnului Național al României de către artistul Cristian Fodor.
În deschiderea manifestării, Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii, a subliniat rolul limbii române ca element fundamental al identității culturale și ca legătură între generații. Moderarea întâlnirii i-a revenit poetei, scriitoarei și editoarei Paulina Popa, una dintre vocile bine cunoscute ale vieții culturale hunedorene.
Unul dintre punctele centrale ale evenimentului l-a constituit întâlnirea cu autorii locali. Camelia Ardelean, Marioara Ardelean, Mihai Barbu, Dumitru Buțoi, Mirela Cocheci, Marcela Constantinescu, Raul Constantinescu, Simona Cozma, Nicolae Crepcia, Ianina-Ulpia Cupșan Morar, Gelu Dobrescu, Dumitru Dumitrescu, Florin Faur, Nora Hruban, Radu Igna, Virgil Iovița, Dorina Brândușa Landen, Daniel Marian, Maria Moise, Ileana Cornelia Neaga, Dorel Neamțu, Elena Petruț, Carmen Pinte, Gheorghe Pop, Maria Popa, Maria Sângerean, Aurelian Sârbu, Constantin Stancu, Dumitru Tâlvescu, Dumitru Tuhuț și Tiberiu Vințan au participat la manifestare și au oferit publicului fragmente din creațiile lor.
Lecturile au transformat celebrarea limbii într-o experiență directă a literaturii. Poezia și proza au devenit, astfel, nu doar forme de expresie artistică, ci și mărturii ale felului în care limba română continuă să fie cultivată și transmisă prin vocea autorilor contemporani.
Dincolo de caracterul festiv al întâlnirii, evenimentul a avut și o importantă dimensiune comunitară: biblioteca a reunit într-un singur spațiu autori consacrați, oameni de cultură și publicul interesat de literatură, reafirmând rolul instituției ca loc de întâlnire pentru viața culturală hunedoreană.
Ziua Limbii Române a fost, astfel, mai mult decât o sărbătoare calendaristică. A devenit o pledoarie pentru carte, pentru expresia literară și pentru păstrarea unei limbi care își găsește vitalitatea în fiecare generație de scriitori și cititori.
